Din când în când, pe pagina de mică publicitate a revistei de şah americană „Chess Life” din anii ’80, apărea un mic anunţ: „Bobby, te rog, revino!”.
Evident, era vorba de un apel pe care fostul campion mondial Bobby Fisher îl primea din partea unuia dintre numeroşii săi suporteri care nu l-au uitat şi au continuat să spere într-o revenire a celui ce a învins pe campionul mondial rus, Borris Spassky, în meciul secolului de la Reykjavik.
Un suporter care a dat dovadă de mai multă creativitate a găsit, însă, un mod și mai original de a-i atrage atenția fostului campion mondial. El a imaginat o partidă – aşa cum îşi închipuie el că s-ar fi desfășurat una, dacă meciul pentru disputarea titlului dintre Fisher și Karpov ar fi avut loc în anul 1975. Este inutil să mai amintim cine e câştigătorul acelei partide fanteziste.
Imaginând o partida în care Fischer câștigă printr-un sacrificiu de damă, autorul acesteia îl „pune” întâi pe Karpov să facă niște mișcări pe care în mod absolut sigur acesta nu le-ar fi făcut, începând cu deschiderea – în repertoriul de mișcări al campionului mondial nu a figurat niciodată o astfel de mutare – și continuând cu altele, de pildă 19…Td8?, când, după cum observă Bernard Cafferty în „Sunday Times Magazine”, 19…b5 sau capturarea nebunului cu calul ar fi fost continuări uşoare, satisfăcătoare pentru negru…
